Cum explicam democratia

Democrația apare încă din cele mai vechi timpuri ca modalitate de guvernare. Societatea antică o putea exercita în starea ei cea mai aproape de perfecțiune. Toți cetățenii vechiului polis se întâlneau în dezbateri publice și nu exista cel puțin la nivel formal conceptul de reprezentare politică. Pe de alta parte, atât timp cât nu toți locuitorii unui polis aveau calitatea de cetățean, iar dreptul la vot era exercitat doar de către bărbații născuți din părinți atenieni, se poate constata existența unei forme de reprezentare conjuncturală.

În viziunea greacă a democrației, cetățeanul este o persoană completă pentru care politică reprezintă o activitate socială firească, nu foarte clar delimitată de restul vieții și pentru care guvernarea și statul sau mai degrabă polisul nu sunt entități străine. Viața politică este mai curând doar o prelungire armonioasa a eului fiecărui cetățean. Valorile nu sunt fragmentate, căci fericirea este legată de virtute, virtutea de dreptate, iar dreptatea de fericire.

Democrația modernă apare ca ideal de organizare politică și ca o necesitate pentru a duce un trai normal și neîngrădit. Regimurile de tip absolutist suferă o prima fisură prin Revoluția franceză de la 1789. Spiritul de autoconservare al oricărui individ îi trezește nevoia de revolta și de apărare a propriilor drepturi pe care le simte ale sale fără ca vreun alt individ să i le indice in mod expres. Celebrul dicton a lui Rousseau “Omul se naște liber și peste tot este în lanțuri” este universal valabil nu doar de la 1789 încoace, ci din toate timpurile, pentru că libertatea nu este absolută, iar ea nu trebuie înțeleasă ca libertinaj. .

Contractul social apare prima dată în viziunea lui Rousseau ca “un act de asociere ce cuprinde un angajament reciproc al publicului cu particularii”

După aproape un mileniu și jumătate în care masele rămâneau în exteriorul cercului decizional, gânditorii iluminiști au readus în discuție raportul dintre cetățean și instituții. Astfel este reintegrat în spațiul public, conceptul de “cetățean”, văzut ca un individ deținător atât de drepturi cât și de obligații.

Cu alte cuvinte acest contract social, este modalitatea prin care un individ cu drepturi și obligații, deci un cetățean, cedează o parte din libertățile sale pentru a primi în schimb protecție din partea instituțiilor. Statul de drept este imaginea teoretica și practica a teoriei lui Rousseau.

Instituirea puterii a unei guvernări, a unui ansamblu de legi juridice devine o necesitate de prim ordin, căci nesocotind pactul, oamenii și-ar nesocoti singura lor posibilitate de a trai o viață fericită, liniștită și mulțumitoare. Instituirea puterii ar trebui să constituie chezășia evitării pericolului recuzării puterii, a nerespectării convențiilor intervenite între membrii asociați cu condiția ca cei chemați (suverani, șefi, legislatori) să guverneze supunându-se ei înșiși legilor, voinței colective, să vegheze și să apere fără întrerupere interesele și convingerile libertății, în sfârșit să dea oamenilor siguranța că legile drepte îi ocrotesc atât timp cât nu încalcă pactul social.

Suveranitatea poporului este de văzută ca o putere absolută a corpului politic, asupra comunității, însă dirijată de o voința generală.

Curentul iluminist a acționat ca un catalizator in apariția democrației moderne. După readucerea în atenție a cetățeanului, după teoretizarea contractului social, o altă noutate pe care o aduce Epoca Luminilor este concepția, despre societate intitulată “opinia publică”. Sigur că nu trebuie omis faptul că aceasta a fost precedată de vechiul termen roman “vox populi”. Opinia publică apărea ca o masa critică, ce se comportă precum o mentalitate colectivă care trebuie să influențeze viața politică și de la care pleacă orice curent politic. Aceasta este cea care trebuie să încline balanța spre o anumită decizie politică.

Din perspectiva lui John Stuart Mill, o guvernare care îndeplinește toate exigențele statului social, este cea la care participă întregul popor. Cu siguranța că așa este, de aceea s-a introdus posibilitatea ca cetățenii să fie reprezentați, pe baza votului liber, unic și secret. . Cu toate acestea, femeile au dobândit drept de vot abia în secolul al XX-lea. Aici intervine problema prejudecăților. O idee care acum două sute de ani părea de neconceput a prins rădăcini adânci în mentalul colectiv și astăzi este privită ca o normalitate fără de care democrația nu ar exista. De ce? Deoarece o valoare fundamentală a ei este egalitatea, percepută ca egalitate în fața legilor, în drepturi și obligații și nu înțeleasă ca egalitarism precum în societățile de tip comunist.

Egalitatea politică este un scop al democrației, iar gradul de egalitate politică este din aceasta cauză un indice important al calității democrației.

Ca rezultat al drepturilor inerente într-un proces democratic, împreuna cu o cultură politica și o sferă mai largă a libertăților personale asociate cu acest proces, democrația tinde să ofere o sferă mai cuprinzătoare a libertăților personale decât orice alt tip de regim.

În concepția lui Mill, oferind tuturor posibilitatea de a participa la viața politică, democrația dezvoltă într-o măsură mai mare decât orice alt regim.

Având în vedere aspecte de ordin juridic, democrația se definește prin teoria statului de drept.

Statul a apărut ca formă de instituționalizare a puterii. Etimologic termenul “stat” provine din latinescul “status” care înseamnă condiție, situație de fapt. Evident un stat fără legi nu poate exista. Însa teoria statului de drept reprezintă mai mult decât această viziune simplistă. Ea înglobează principiul autolimitării statului si crearea unui sistem piramidal de norme care să permită respectarea unei ordini.

Teoria statului de drept înglobează atât principii germane, franceze cât și anglo-saxone. Așadar, statul se autolimitează pentru a putea respecta drepturile și libertățile individuale. Ca garant al acestui fapt străjuiește Justiția prin reprezentanții ei și anume legea și magistrații independenți. Prin coroborarea acestor idei ia naștere Constituția, care este imaginea statului prin excelență cu tot ceea ce implică el. Constituția reglementează instaurarea puterii, menținerea acesteia precum și respectarea ei.

Un alt principiu fundamental este acela al separației puterilor în stat. Conceptul este lansat de John Locke și este aprofundat de Montesquieu. Principiul s-a înrădăcinat atât de puternic în mentalul colectiv, încât astăzi până și în societățile de tip totalitar există chiar și numai la nivel formal. În societatea modernă și contemporană Parlamentul este instituția fundamentală a oricărei democrații. Legislativul nu este doar un corp care elaborează legi, ci și o arenă în care acționează politicienii.

Este fundamental ca cele trei tipuri de autoritate ( legislativă, executivă, judecătorească) să conviețuiască și să contribuie la formarea consensului, esență a democrației.


BIBLIOGRAFIE:
  • Dahl, Robert, Democrația și criticii ei, Iași, Institutul European, 2002
  • Dahl Robert, Despre democrație,Iași, Institutul European, 2003
  • Dahl, Robert, Poliarhiile-Participare și Opozitie, Institutul European, 2000
  • Goodin,  Robert, Kilingemann, Hans Dieter, Manual de Știinta Politică,  Iasi, Polirom, 2005
  • Ivanciu, Ioan C., Filosofi francezi ai Secolului Luminilor, București, Ed. Jus – R.B.A., 1997
  • Keane, John, Mass Media și democrația. Secolul XX., Iași, Institutul European, 2000
  • Lijphart, Arend, Modele ale democratiei. Forme de guvernare în treizeci și sase de țări, Iași, Polirom, 2000
  • Montesquieu, Charles – Louis, Despre spiritul legilo, București, Ed. Știintifică, 1964
  • Pîrvulescu, Cristian, Știinta Politică, Bucuresti, Prouniversitaria, 2006
  • Preda, Cristian, Introducere în știinta politică, Polirom, Iasi, 2010
  • Rousseau, Jean Jeaques, Contractul social sau principiile dreptului politic,  București, Nemira, 2008
  • Sartori, Giovanni, Teoria democrației reinterpretată, Iași, Polirom, 1999

Sursă foto: http://hallamunion.org/

@Toate drepturile rezervate. Asociația O Șansă Pentru Viitor 2013.


Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook

Comments are closed.