Libera circulatie a lucratorilor romani pe teritoriul UE

Marti, 8 iulie 2014 a avut loc, la Institutul European din Romania, o dezbatere avand la baza tema liberei circulatii a lucratorilor romani pe teritoriul european, abordata intr-un studiu efectuat in cadrul programului Studii de Strategie si Politici (SPOS) 2013.

Libera circulatie a persoanelor reprezinta una dintre libertatile fundamentale prevazute de tratatele Uniunii Europene. Cu toate acestea, a fost recunoscuta posibilitatea ca statele membre sa impuna anumita restrictii in legatura cu libertatea de circulatie pentru perioade limitate de timp.

La mai bine de jumatate de an dupa ridicarea restrictiilor de catre 9 state europene, printre care si Marea Britanie, „invazia” preconizata a lucratorilor romani si bulgari nu s-a produs, dovedindu-se ca teama acestor state a fost nefondata. Cu toate acestea, fenomenul migratiei lucratorilor romani este unul amplu, estimandu-se ca un numar de peste 2 milioane de romani lucreaza in strainatate.

Dezbaterea s-a concentrat pe abordarea urmatoarei intrebari: „Care sunt efectele produse de acest fenomen din perspectiva Romaniei, dar si a statelor de destinatie?” si a fost moderata de Maria- Denise Theodoru, jurnalist Radio Romania.

Codrin Scutaru, secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a subliniat efectele pozitive ale fenomenului asupra pietelor muncii din Europa, intrucat lucratorii care aleg sa lucreze in strainatate sunt, in mare parte, tineri, inalt calificati si contribuie la sistemele de asigurari sociale, iar incalcarea legislatiei de catre imigranti este o problema de legalitate a statului-gazda. Mass-media are tendinta de a generaliza exemplele negative, ceea ce conduce la construirea unei imagini nefavorabile a lucratorilor romani in ansamblul lor.

Efectele negative sunt produse in principal pe seama Romaniei intrucat migratia duce la declinul demografic al tarii, imbatranirea populatiei si penuria de personal calificat, ceea ce pe termen lung va avea ca efecte scaderea productivitatii muncii si probleme de natura sociala (destramarea familiilor). Dl. Scutaru a dat asigurari ca Ministerul Muncii este preocupat sa asigure cadrul proprice pentru creearea de noi locuri de munca in colaborare cu patronatele si angajatorii.

Bogdan Badea, director in cadrul Ministerului Afacerilor Externe a vorbit despre efectele popularizarii negative a mobilitatii lucratorilor care conduce la euroscepticism, aratand ca se pierde din vedere unul din obiectivele principale ale constructiei europene. Ar trebui, dimpotriva, sa se urmareasca cresterea mobilitatii in interiorul Uniunii, avand in vedere ca mobilitatea anuala a UE se afla la un nivel de 0,29%, foarte scazut in comparatie cu cel al Statelor Unite ale Americii (2,4%) sau Australiei (1,5%).

Mobilitatea prezinta numeroase avantaje, atat pentru lucratori, cat si pentru statele-gazda.

In 2011, intr-un studiu al Comisiei Europene se arata ca in perioada 2005-2009, mobilitatea a contribuit la cresterea PIB-ului la nivel european cu 0,2-0,3%, iar in Olanda, PIB-ul/locuitor a inregistrat o crestere de 1800 de euro. Varsta lucratorilor care pleaca sa munceasca in strainatate are o medie scazuta, lucru care duce la o folosire limitata a sistemelor de sanatate din tarile de destinatie.

In Marea Britanie, majoritatea lucratorilor au o varsta sub 35 de ani, in timp ce in Germania varsta acestora este cuprinsa intre 25-35 de ani, iar perioada medie de sedere este de 5-6 ani.

University College of London, intr-un studiu efectuat in 2013 a descoperit ca persoanele care lucreaza in Marea Britanie din 2001 au contribuit pozitiv la sistemul fiscal, cu 34% mai mult decat au beneficiat.

Camelia Mihalcea, director Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a pus accentul pe importanta informarii persoanelor care vor sa lucreze in strainatate si promovarea locurilor de munca legale precum a drepturilor pe care acestia le au la locul de munca si a formulat o intrebare la care statul roman ar trebui sa incerce sa gaseasca un raspuns: „Ce se doreste de la aceasta mobilitate?”.

Prof. Dr. Valentina Vasile este autor si coordonator al studiului „Estimarea impactului liberei circulatii a lucratorilor romani pe teritoriul Uniunii Europene incepand cu 1.01.2014; realitati si tendinte din perspectiva economica, ocupationala si sociala, la nivel national si european”, realizat impreuna cu Conf. Dr. Cristina Boboc, Dr. Silvia Pisica si Lector Dr. Romana Emilia Cramarenco.

Studiul a fost efectuat intr-un climat politic „inflamat” de teama statelor puternic dezvoltate de o potentiala invazie a lucratorilor romani si bulgari odata cu ridicare restrictiilor la inceputul anul 2014.

Studiul este realizat printr-o abordare multi-disciplinara, juridica si socio-economic, punandu-se accentul pe determinarea impactului pe termen scurt, mediu si lung, ca suport al fundamentarii si sustenabilitatii propunerilor si recomandarilor pentru Romania. Se arata ca ridicarea restrictiilor nu va duce la mutatii semnificative ale fluxurilor in masura sa perturbe si sa contribuie semnificativ le dezechilibrele locale ale pietei muncii tarii de destinatie.

Studiul poate fi gasit pe site-ul Institutului European din Romania la adresa http://www.ier.ro/publicatii.html

Victoria Stoiciu, coordonator de proiect, Friedrich Ebert Stiftung, a aratat ca, desi pe termen scurt, migratia lucratorilor are ca efect scaderea somajului, pe termen lung efectele pot fi devastatoare, preconizandu-se o scadere a PIB-ului de pana la 9%. De asemenea, o analiza atenta a statisticilor a relevat faptul ca fenomenul de „brain-drain” este supraevaluat, intrucat doar 10% din romanii care pleaca au studii superioare. In concluzie, este vital pentru statul roman sa practice o politica de retentie care sa previna pierderile de capital uman, ce pot deveni o reala problema in viitor.

Ionita Magdalena

Constantin Crina

Twitter Digg Delicious Stumbleupon Technorati Facebook

Comments are closed.